Igiena orală și importanța detartrajului pentru sănătatea dinților

Sănătatea dinților este rezultatul multor factori, unii influențabili, precum modul de viață, obiceiurile, alimentația, alții neinfluențabili (cum ar fi predispozițiile genetice). Cert este că ponderea factorilor influențabili predomină, deci în mare parte sănătatea orală depinde de noi înșine.

Care este situația cu igiena orală în România?

Unul din studiile recente efectuate de HBSC în România susține că cele mai multe dintre persoanele interogate s-ar spăla pe dinți de două ori pe zi (44%), dar un număr de aproximativ 2% de respondenţi ar fi declarat că nu efectuează niciodată periajul dinţilor. Procentul respondenţilor care se spală pe dinţi din două în două zile sau niciodată este de 7%. Momentele zilei în care românii efectuează igiena orală sunt dimineaţa şi seara. Aproximativ 8% dintre aceştia se spală pe dinţi şi după fiecare masă sau gustare. Cea mai mare parte a respondenţilor efectuează periajul dinţilor pentru 2 minute. O proporţie foarte mică a respondenţilor acordă periajului sub 1 minut. Cea mai mare parte a respondenţilor (90%) folosesc periuţa şi pasta de dinţi pentru curăţarea dinţilor. În completare, 15% folosesc şi aţa dentară, iar 29% şi apa de gură. Alţi români menţionează şi bicarbonatul de sodiu, tratamentele pentru paradontoză şi sarea pentru igiena bucală. Vizitele la medicul stomatolog sunt amânate frecvent, fără motive reale, respectiv incidența cariilor complicate și parodontozei (care necesită tratament endodontic sau deja extracție dentară) este foarte mare.

Mai rău stau lucrurile în rândul copiilor și adolescenților, chiar în perioada de formare a obiceiurilor zilnice. Conform rezultatelor raportate, unul din doi elevi din România nu se spală pe dinți conform normelor de igienă dentară, respectiv cel puțin de două ori pe zi. Având în vedere asocierea unei sănătăți orale precare cu riscul pentru boli cardiovasculare, diabet, boli metabolice, se impune dezvoltarea unor măsuri de promovare a sănătății orale ca parte integrată a promovării sănătății în general. Creșterea frecvenței periajului dentar poate fi realizată prin educarea timpurie a copiilor de către părinți, dar și prin campanii susținute în școli, comunitate sau mass-media. Vizitele periodice la medicul stomatolog, sub egida părinților, sunt de asemenea o parte inerentă a educației copiilor. Practicarea regulată și corectă a periajului dentar după mesele principale este o condiție ușor de atins și vitală pentru a îmbunătăți sănătatea orală și generală a copiilor și adolescenților, care apoi vor deveni adulți cu obiceiuri bine înrădăcinate. În același timp, intervenția promptă a stomatologului asupra afecțiunilor dentare în fazele timpurii de dezvoltare va înlătura necesitatea unor tratamente costisitoare și traumatizante.

Importanța profilaxiei dentare

Este important de înțeles că și în condițiile unei igiene orale excelente, nu se poate preveni în totalitate apariţia plăcii bacteriene şi acumularea de tartru. Bacteriile se adună de fiecare dată când bem sau mâncăm şi multe persistă chiar şi după ce spălăm dinţii sau după ce folosim alte măsuri de igienizare (ca ața dentară sau apa de gură).

Vizitele profilactice sunt importante pentru a elimina mediul propice de dezvoltare a patogenilor, dar din păcate românii amână la infinit tratamentele stomatologice. Același studiu, menționat mai sus, spune că un procent de 37% dintre respondenți ar fi fost la dentist în ultimele 6 luni de viață, dar un procent de 18% dintre respondenţi nu au mai fost la dentist de mai bine de 5 ani. Pentru a ne păstra dinţii şi gingiile sănătoase, orice stomatolog cu experiență va recomanda efectuarea periodică a unui detartraj, fie manual sau un detartraj cu ultrasunete. În timpul procedurii se elimină placa bacteriană şi tartrul, care altfel irită gingia, producând sângerarea ei la utilizarea periuţei de dinţi sau la contactul cu alimente mai dure. Efectul profilactic al detartrajului constă în faptul că ajută la prevenirea sau, în unele situaţii, depistarea cariilor. De asemenea, detartrajul reduce riscul apariţiei unor boli generale, a gingivitei şi a bolii parodontale (afectarea țesuturilor de susținere a dintelui), care pot fi urmate de necesitatea unor tratamente de canal, sau chiar pierderea treptată a dinţilor, rezolvată doar prin implanturi sau protezare

În mod normal, detartrajul se efectuează o dată la jumătate de an. Totuşi, depozitele de tartru se formează mai repede sau mai încet, în funcţie de pH-ul şi compoziţia salivei fiecărei persoane şi de măsurile de igienizare pe care le aplică persoana respectivă. Prin urmare, frecvenţa necesității efectuării acestei proceduri poate varia de la caz la caz și poate fi clar stabilită doar cu medicul stomatolog curant, tot el îți va explica cum să ai grijă de dantură după detartraj și cum să păstrezi maximal efectele profilaxiei dentare.

Call Now Button